CRESTEREA CHINCHILLA

SELECTIA CHINCHILELOR

Home
SPECII DE CHINCHILLA
BLANA
SCHIMBARI CULOARE BLANA CHINCHILLA
ADAPOSTURILE CHINCHILEI
CUSTILE
CONSTRUIREA FERMELOR DE MARI DIMENSIUNI
HRANIREA CHINCHILLA
VITAMINE SI MINERALE NECESARE CRESTERII
ADAPAREA
INMULTIREA CHINCHILELOR
GESTATIA SI FATAREA
HRANIREA SI CRESTEREA PUILOR
SACRIFICAREA CHINCHILLA
JUPUIREA CHINCHILEI
ASPECTUL EXTERIOR AL CHINCHILEI
INDIVIDUALIZAREA CHINCHILEI
SELECTIA CHINCHILELOR
BOLILE CHINCHILEI
ALEGEREA BLANURILOR DE CHINCHILA
IMPORTANTA ECONOMICA A CHINCHILEI
CALCUL ECONOMIC ESTIMATIV

Ca şi la oameni şi īn cazul animalelor este valabil un principiu. Nu toţi suntem la fel. Nu toţi avem aceeaşi valoare. La chinchile acest lucru are o importanţă şi mai mare. Fiecare animal se deosebeşte de altul prin potenţialul biologic.
Pentru a nu avea pagube, prin creşterea de animale de valoare mică, fiecare crescător trebuie să facă o selecţie.
Pentru a īmbunătăţi īnsuşirile chinchilelor, la selecţie trebuie să avem informaţii privind creşterea şi reproducţia acestora.
Sunt mai multe criterii de selecţionare a chinchilelor, īnsă principalele criterii sunt:
- creşterea īn ansamblu a chinchilei,
blana chinchilei (calitatea părului, culoare, densitate);
starea de sănătate;
reproducţia pentru femele este important numărul de pui iar pentru masculi virilitatea;
Astfel de criterii se pot face de fiecare crescător īn funcţie de specia de chinchilă crescută şi de culoarea blăniţei.
IMPORTANT! Deşi dimensiunile chinchilei reprezintă un criteriu important, trebuie să avem īn vedere īn primul rānd valoarea blănii şi coloritul acesteia.
Selecţia chinchilelor se face īn cursul a patru etape:
A ) alegerea reproducătorilor;
B) potrivirea perechilor;
C) selecţia tineretului;
D ) bonitatea;
A) După mai mulţi ani de reproducţie se face īncadrarea chinchilelor īn clase de producţie şi nucleul de elită. Această īmpărţire se bazează pe anumite criterii:
ascendenţi (părinţii);
descendenţi;
fenotipul (bonitatea);
Prima condiţiei pe care trebuie să o īndeplinească animalele este sănătatea. Astfel se renunţă la animalele bolnave, nedezvoltate conform vārstei, sau cu defecte ale blănii.
Selecţionarea chinchilelor se face şi după īnsuşirile şi caracteristicile părinţilor. Astfel, cel puţin teoretic, un pui născut din părinţi cu ascendenţă ridicată trebuie să fie un exemplar cel puţin la fel de valoros ca şi părinţii.
Īn funcţie de numărul puilor născuţi īn ultimii 3 ani, femelele se īmpart īn:
8 pui = acceptabil;
9 – 11 pui = bine;
peste 10 – 11 pui = excelent;
Pentru a face un clasament al īnsuşirilor unui exemplar, acestuia i se atribuie puncte. De exemplu, pentru fiecare pui născut īn ultimii trei ani, femela primeşte 10 puncte.
Pentru masculi criteriul cel mai important este virilitatea. De obicei masculii se īmperechează cu 4 femele şi primeşte 10 puncte pentru fiecare pui născut. Īn clasa superioară de producţie se vor introduce exemplarele ce au clasa de producţie cea mai mare (120, după unii, 150 după alţi cercetători).
Se vede foarte clar că īmpărţirea pe clase se face īn funcţie de rezultatele obţinute de-a lungul mai multor ani iar calitatea şi frumuseţea blănii (acest lucru ne interesează īn primul rānd) se obţine din producători de clasă īnaltă (cu punctajul cāt mai mare).
Īncadrarea īn nucleul de elită se face după aceeaşi perioadă ca şi īncadrarea īn clase de producţie (de obicei 3 ani), pe baza unui punctaj acordat descendenţilor.
B) Īn funcţie de sistemul de reproducţie, potrivirea poate să fie:
potrivire personală (individuală);
potrivire de grup;
La potrivire trebuie respectate anumite principii şi anume:
cunoaşterea ascendenţilor chinchilei;
fenotipul;
la potrivire masculul repartizat pentru un grup de femele, trebuie să fie superior acestora;
īntre femele şi masculi nu trebuie să existe grad de rudenie;
Potrivirea personală constă īn alegerea nominală a fiecărei femele sau a fiecărui mascul.
La potrivirea de grup, reproducerea constă īn repartizarea unui mascul unui număr de 4 – 5 femele.
Īn ambele cazuri, pentru a obţine chinchile de calitate, trebuie ţinut cont de principiile enumerate mai sus.
C) Selecţia tineretului – La vārsta de 45 – 50 zile puii sunt īnţărcaţi şi sunt separaţi de femela – mamă sau doică şi trecuţi īn cuşti speciale pentru tineret de reproducţie. De obicei se trec cāte două exemplare īntr-o cuşcă şi numai īn condiţii excepţionale date de lipsa spaţiului cāte trei. Aceasta se face numai pentru un timp relativ scurt. După perioada de īnţărcare puii vor fi măsuraţi şi cāntăriţi. Se vor elimina de la reproducţie acei pui care prezintă următoarele caracteristici:
ascendenţă necunoscută;
indivizi cu semne de īmbolnăvire;
indivizi cu malformaţii congenitale;
indivizi insuficient dezvoltaţi;
indivizi cu au abateri de culoare;
După vārsta de 4 luni chinchilele sunt crescute īn cuşti individuale după ce au fost tatuate conform NCBA. La această vārstă se va mai face o īncă selecţie, ţinānd cont de aceleaşi criterii scrise mai sus. Vor fi de asemenea eliminate acele exemplare ce prezintă blana ruptă din cauza luptelor, muşcăturilor sau a altor agresiuni fizice sau accidente.
D) Bonitatea se realizează o singură dată īn momentul atingerii vārstei ideale (7 – 8 ani). Scopul principal al creşterii chinchilei īi reprezintă producţia de blană Prin bonitate se īnţelege atribuirea de puncte chinchilei īn urma unei examinări generale ce se realizează īn condiţii bine stabilite. Astfel se ia īn considerare şi se punctează fiecare caracter al chinchilei īn parte. Pe baza punctelor obţinute, chinchilele se clasifică astfel:
clasa superioară (elita), 96 – 100 puncte;
clasa īntāi, 90 – 95 puncte;
clasa a doua, 85 – 89 puncte;
Bonitatea se execută īn două metode:
la lumina zilei;
folosind iluminare cu becuri de neon, de culoare naturală;
Īn primul caz, bonitatea se efectuează numai īn zilele īnsorite, fără ca razele soarelui să cadă direct pe animal. Īntr-o zi mohorātă culoarea blănii poate să fie alta. Examinarea se face dimineaţa după ora 9. Animalul se aşează pe o masă de culoare alb mat sau de culoare albastru deschis. Lumina trebuie să cadă uniform pe suprafaţa blănii.
Bonitatea se efectuează de către oameni cu experienţă ce pot aprecia cu ochiul liber aspectul chinchilelor.
Spaţiul īn care se realizează bonitatea trebuie să fie echipat cu apă curentă şi cāntar.
Se punctează mai bine chinchilele de dimensiuni mari care au blana cāt mai īnchisă cu păr des, elastic, lucios şi reflexe puternice.
Īn acest caz chinchilele se cāntăresc.
Masculii cu o greutate mare şi cu blana deosebită vor fi opriţi pentru īmperechere.
Īn cazul īn care există dubii privind acordarea punctajului, procedeul se poate repeta 2 – 3 zile la rānd.
Īn cazul īn care bonitatea se realizează la lumina artificială regulile sunt aceleaşi, culoarea mesei este albastru deschis, lumina neonului trebuie să cadă perpendicular pe blană (fără umbre).

criteriile principale pentru care se acorda puncte sunt:
dezvoltare corporală,
armonie de ansamblu,
culoare,
aspectul voalului,
lungimea voalului,
lungimea şi uniformitatea benzii,
culoarea firului de păr,
uniformitatea culorii,
structura blănii