Se ştie că jupuirea se face mult mai uşor când animalul este cald, de aceea imediat după sacrificare se trece la jupuire. Există două metode de jupuire a chinchilei
jupuirea prin despicare (deschidere)
metoda în burduf
Jupuirea prin despicare (deschidere) se face prin secţionarea (tăierea) blăniţei pe partea ventrală începând de la coadă până la bot. Se taie cu un corp ascuţit membrele anterioare de la nivelul genunchiului iar cele posterioare de la nivelul jaretului. Se îndepărtează coada. Se îndepărtează blana de pe abdomen, de pe părţile laterale ale corpului şi apoi de pe spate. Următoarea operaţie o reprezintă tragerea blănii peste cap. După ce blana se îndepărtează de pe animal, se îndepărtează resturile de carne şi grăsimi şi apoi se întinde pentru uscare. Jupuirea se realizează în camera destinată special pentru această operaţie pe o masă cu faianţă foarte curată şi având la dispoziţie în tot timpul acestui proces apă curentă. Blana pusă la uscare pe un suport de lemn de aproximativ 40 de cm se bate în cuie la nivelul mustăţilor.
Jupuirea în burduf se realizează prin agăţarea animalului omorât cu capul în jos. Prinderea se realizează cu ajutorul unor cârlige de membrele posterioare. Se practică incizii în jurul cozii anusului şi longitudinal la membrele posterioare se apucă marginile pielii cu mână şi se trage pielea de pe trunchi şi cap. După jupuirea şi curăţarea blănii are loc operaţiunea de spălare. Aceasta se realizează în camere speciale dotate corespunzător. Blănurile sunt întinse pe suporturi din lemn la o temperatură în jur de 21 grade C şi o umezeală relativă sub 60 %. Menţinerea se realizează câteva zile până când blana se usucă. După uscare blana se curăţă din nou şi i se ataşează o fişă în care se specifică numărul matricol al animalului, dimensiunea blănii şi clasa de calitate în care se încadrează.